Istoria Sabatului
Întrebări frecvente
Recursos
Contactează-ne
Şcoala biblică
Caută
Istoria Sabatului
Cum a fost schimbat Sabatul
Conciliul de la Trento
Sabatul de-a lungul secolelor
Duminica în Biblie
Declaraţiile cultelor despre Sabat
Sabatul în profeţie
Întrebări frecvente
Întrebări adresate frecvent
Argumente combătute
Subiecte avansate
Resurse gratuite
¡Pide tu regalo!
Colecţia de articole
Colecţia de cărţi
Contactează-ne
Adresează o întrebare din Biblie
Trimite o cerere de rugăciune
Română
Engleză
Spaniolă
Chineză
Coreeană
Solicită materialul gratuit!
Istoria Sabatului
Cum a fost schimbat Sabatul
Conciliul de la Trento
Sabatul de-a lungul secolelor
Duminica în Biblie
Declaraţiile cultelor despre Sabat
Sabatul în profeţie
Întrebări frecvente
Întrebări adresate frecvent
Argumente combătute
Subiecte avansate
Resurse gratuite
Solicită materialul gratuit!
Colecţia de articole
Colecţia de cărţi
Contactează-ne
Adresează o întrebare din Biblie
Trimite o cerere de rugăciune
Caută
Şcoala biblică
Istoria Sabatului
Sabatul de-a lungul secolelor
Paginii
Istoria Sabatului
Secolul I
Secolul al II-lea
Secolul al III-lea
Secolul al IV-lea
Secolul al V-lea
Secolul al VI-lea
Secolul al VII-lea
Secolul al VIII-lea
Secolul al IX-lea
Secolul al X-lea
Secolul al XI-lea
Secolul al XII-lea
Secolul al XIII-lea
Secolul al XIV-lea
Secolul al XV-lea
Secolul al XVI-lea
Secolul al XVII-lea
Secolul al XVIII-lea
Secolul al XIX-lea
Secolul al VIII-lea
Sabbath
History
Conciliul de la Friuli, Italia – 791 d.Hr. (Canonul 13)
„Poruncim tuturor creştinilor să păzească ziua Domnului, care va fi ţinută nu în cinstea fostului Sabat, ci în cinstea acelei nopţi sfinte a primei zile a săptămânii, numită ziua Domnului. Când vorbim despre acel Sabat pe care evreii îl ţin, ultima zi a săptămânii, şi pe care şi ţăranii noştri îl ţin (…)” – Mansi, 13, 851.
Persia şi Mesopotamia
„Dealurile Persiei şi văile Tigrului şi Eufratului răsună de cântece de laudă. Ei şi-au cules recoltele şi şi-au plătit zecimile. Ei s-au întors la bisericile lor în ziua Sabatului pentru a se închina lui Dumnezeu.” – „Realencyclopädie für protestantische Theologie und Kirche”, art. „Nestorianer”; şi Yule, „The Book of ser Marco Polo”, vol. 2, p. 409.
India, China, Persia, etc.
„Răspândită şi durabilă a fost păzirea Sabatului zilei a şaptea printre credincioşii din Biserica Orientală şi creştinii sfântului Thomas din India, care nu au fost niciodată legaţi de Roma. El a fost, de asemenea, păstrat printre cei care s-au despărţit de Roma după Conciliul de la Calcedon, anume printre abisinieni, iacobiţi, maroniţi şi armeni.” – Schaff-Herzog, „The New Encyclopedia of Religious Knowledge”, art. „Nestorians”; a se vedea şi „Realencyclopädie für protestantische Theologie und Kirche”, art. „Nestorianer”.
Conciliul de la Liftinae, Belgia – 745 d.Hr. (condus de Papa Bonifaciu)
„La a treia cuvântare de la acest conciliu s-a vorbit împotriva păzirii Sabatului, făcându-se referire la decretul Conciliului de la Laodiceea.” – dr. Hefele, „Counciliengfesch”, 3, 512, sec. 362.
China – 781 d.Hr.
În anul 781 d.Hr. marmura faimosului monument chinezesc Stela Nestoniană a fost inscripționată pentru a povesti despre creşterea creştinismului din China acelor vremuri. Inscripţia, conţinând 763 de cuvinte, a fost dezgropată în 1625, în apropierea oraşului Changan, şi acum se găseşte în „Pădurea tăblițelor”, Changan. Următorul extras din piatră dovedeşte păzirea Sabatului:
„În ziua a şaptea noi aducem jertfe, după ce ne-am curăţit inimile şi am primit iertare pentru păcatele noastre. Această religie, atât de desăvârşită şi de ireproșabilă, este dificil de numit, dar ea luminează întunericul prin preceptele ei minunate.” – „Christianity in China”, M. I'Abbe Huc, vol. I, cap. 2, pp. 48, 49.