Când începe Sabatul? Ar putea sa para o întrebare fara rost, dar de la creatiune si în vremurile Bibliei, zilele nu începeau si nu se terminau la miezul noptii asa cum se întâmpla astazi. Geneza 1:5 spune: „Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua întâi.” O zi începe atunci când ziua precedenta se încheie, la apus. Partea întunecata a venit prima, apoi partea luminoasa.
Când le descrie cum trebuie sa cinsteasca una dintre zilele de sarbatoare, Dumnezeu îi învata pe israeliti: „(…) din seara zilei a noua pâna în seara urmatoare, sa praznuiti Sabatul vostru” (Leviticul 23:32). „Seara” este atunci când soarele trece dincolo de orizont, ceea ce noi numim apus. „Seara, la apusul soarelui” (Deuteronomul 16:6). „Seara, dupa asfintitul soarelui” (Marcu 1:32).
Când israelitii s-au întors la Ierusalim dupa robia babiloniana, Neemia a trebuit sa-i învete cum sa tina Sabatul. Pentru a-i împiedica pe israeliti sa continue cu activitatile lor obisnuite, de zi cu zi, în Sabat, Neemia a poruncit ca portile Ierusalimului sa fie închise „înainte de Sabat, de îndata ce le va ajunge umbra” (Neemia 13:15-19).
Când soarele apune în seara de vineri, începe Sabatul. El este memorialul creatiunii de care trebuie sa ne aducem aminte si pe care trebuie sa-l sfintim (Exodul 20:8).
- Emily Thomsen