Adaptat dupa „Why God Said Remember” („De ce a spus Dumnezeu «Adu-ti aminte»”) de Joe Crews.
O parte din strategia Satanei de a distruge încrederea omenirii în Dumnezeu a fost sa atace declaratia Sa de a fi Creatorul. Este evident ca teoria evolutionista face parte din acest efort de înselare si distrugere a sufletelor. Cu un puternic accent umanist amoral, doctrina lui Darwin a schimbat milioane de oameni în sceptici religiosi si a învaluit în întuneric nevoia lor dupa un Mântuitor.
Desi multi crestini denunta în mod corect aceasta credinta nestiintifica, în mod ironic multi oameni cad înca în capcana diavolului de a respinge suveranitatea lui Dumnezeu asupra pamântului. Aceasta capcana este efortul vechi de veacuri de a rastalmaci si distruge pazirea Sabatului zilei a saptea.
Prin informatiile false ale Satanei si prin încrederea oamenilor în traditii mai mult decât în cuvântul sigur al Scripturii, milioane de crestini au fost facuti sa micsoreze sau chiar sa respinga valoarea pazirii Sabatului. „Ziua a saptea este ziua de odihna închinata Domnului, Dumnezeului tau: sa nu faci nicio lucrare în ea” (Exodul 20:10). Nimeni nu contesta întelesul clar al acestui text, desi milioane de oameni gasesc cai prin care sa nu-l asculte.
De ce? Ignoranta generala fata de Biblie din biserica si argumentele istete ale Satanei au creat un cadru al prejudecatilor fata de sfintenia zilei a saptea în favoarea pazirii duminicii. Asa ca, din dorinta de a promova legea lui Dumnezeu care este mai importanta decât teoriile oamenilor, sa ne luam un moment pentru a redescoperi câteva adevaruri uimitoare despre Sabatul zilei a saptea.
Adevarul nr. 1: Sabatul zilei a saptea constituie baza suveranitatii lui Dumnezeu
De ce uraste Satana Sabatul atât de mult? Pentru ca Sabatul identifica adevaratul Dumnezeu si pretentia Sa la suveranitate suprema.
Cu siguranta, Dumnezeu a anticipat lupta privitoare la raportul Genezei despre creatiune. El a stiut ca, dupa caderea omului, se vor ridica îndoieli cu privire la pretentia Sa ca a creat întreaga materie doar prin porunca data ca ea sa existe.
Pentru a-Si proteja suveranitatea, El a stabilit un semn care sa arate spre dreptul Sau absolut de a guverna ca Domn. El a ales sa pastreze în memorie expunerea puterii Sale creatoare prin punerea deoparte a zilei a saptea din saptamâna creatiunii ca zi sfânta de odihna si amintire.
Dumnezeu a scris aceste cuvinte: „Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti. Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau. Dar ziua a saptea este ziua de odihna închinata Domnului, Dumnezeului tau: sa nu faci nicio lucrare în ea (...) Caci în sase zile a facut Domnul cerurile, pamântul si marea, si tot ce este în ele, (...) de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o” (Exodul 20:8-11).
O data pe saptamâna, în timp ce pamântul se roteste în jurul axei sale, amintirea Sabatului calatoreste de-a lungul pamântului, ajungând la fiecare barbat, femeie si copil cu mesajul unei creatiuni instantanee si a Celui care a creat.
De ce a spus Dumnezeu: „Adu-ti aminte”? Pentru ca a uita de adevaratul Sabat înseamna a uita de adevaratul Creator. Dar conteaza aceasta atât de mul? Citeste paragraful cu subtitlul „Singura porunca neimportanta?” de mai jos.
Adevarul nr. 2: Sabatul zilei a saptea a fost facut pentru toti oamenii
O multitudine de crestini numesc porunca a patra a lui Dumnezeu „Sabatul evreiesc”. Dar aceasta expresie nu se gaseste nicaieri în Biblie. Ziua a saptea este numita „Sabatul Domnului”; ea nu este niciodata numita „Sabatul evreului” (Exodul 20:10).
Luca, un scriitor al Noului Testament dintre neamuri, a facut deseori referire la lucruri care erau specifice evreilor – el a scris despre „neamul iudeilor”, poporul iudeilor, „tara iudeilor” si „sinagoga iudeilor” (Faptele apostolilor 10:22; 12:11; 10:39; 14:1). Însa Luca nu a facut niciodata referire la „Sabatul iudeilor”, desi a mentionat Sabatul în mod repetat.
Hristos a învatat, de asemenea, ca „Sabatul a fost facut pentru om” (Marcu 2:27). Isus a folosit termenul „om” în sens generic, referindu-se la omenire. Este sigur ca Adam si Eva erau singurii „oameni” existenti atunci când Dumnezeu a facut Sabatul. Evreii nu au existat înca cel putin 2.000 de ani dupa creatiune. Casatoria a fost, de asemenea, data la creatiune. Femeia a fost facuta pentru barbat (Geneza 2:22), la fel cum Sabatul a fost facut pentru om. Sigur ca nimeni nu crede ca casatoria a fost facuta doar pentru evrei.
Adevarul nr. 3: Nu conteaza decât sa pazesti o zi
Pe table de piatra, Dumnezeu a scris mareata si neschimbatoarea lege a veacurilor. Fiecare cuvânt a fost solemn si plin de însemnatate. Niciun singur rând nu a fost ambiguu sau misterios. Crestini si necrestini, învatati si neînvatati nu au nicio problema în a întelege cuvintele „ziua a saptea”. Atunci de ce micsoreaza ei valoarea acelor cuvinte, daca fiecare cuvânt al poruncilor este considerat a fi de piatra?
Satana vrea ca lumea sa accepte duminica drept ziua aleasa de el pentru închinare, dar daca tinem orice alta zi e la fel de bine pentru el, cât timp aceasta înseamna ca noi calcam porunca lui Dumnezeu.
Geneza prezinta originea Sabatului în cuvintele: „Astfel au fost sfârsite cerurile si pamântul si toata ostirea lor. În ziua a saptea, Dumnezeu Si-a sfârsit lucrarea pe care o facuse (...) Dumnezeu a binecuvântat ziua a saptea si a sfintit-o.” (Geneza 2:1-3).
Care zi a fost binecuvântata si sfintita de Dumnezeu? Ziua a saptea. Cum trebuia sa fie tinuta sfânta? Prin odihna. Putea fi pazita ca sfânta o alta zi dintre celelalte sase? Nu. De ce? Pentru ca Dumnezeu a poruncit sa lucram în acele zile, nu sa ne odihnim. Conteaza binecuvântarea lui Dumnezeu? Sigur ca da. Parintii se roaga lui Dumnezeu, ca El sa le binecuvânteze copiii. Ei cred ca binecuvântarea Sa conteaza. Ziua a saptea este diferita de toate celelalte sase zile pentru ca poarta binecuvântarea lui Dumnezeu.
A dat Dumnezeu omului privilegiul de a alege propria zi de odihna? Nu. De fapt, Dumnezeu a confirmat în Biblie ca Sabatul a fost stabilit si sigilat prin alegerea Sa divina si ca nu trebuie sa fie schimbat. Cititi Exodul 16 despre darea manei. Timp de 40 de ani Dumnezeu a facut trei minuni în fiecare saptamâna pentru a arata Israelului care zi este sfânta: (1) El a dat mana din cer poporului Sau ca hrana. (2) Ea nu cadea în ziua a saptea. (3) Desi se strica daca era tinuta peste noapte, ea ramânea dulce si proaspata când era tinuta pentru ziua a saptea.
Dar unii israelitii au avut aceeasi idee pe care o au astazi multi crestini. Ei simteau ca orice zi din sapte poate fi tinuta ca sfânta: „În ziua a saptea, unii din popor au iesit sa strânga mana, si n-au gasit.” Si ce s-a întâmplat? „Atunci, Domnul a zis lui Moise: «Pâna când aveti de gând sa nu paziti poruncile si legile Mele?»” (Exodul 16:27-28).
Dumnezeu a venit la ei si i-a acuzat ca încalca legea Sa când merg sa lucreze în ziua a saptea. Ar spune Dumnezeu acelasi lucru astazi? Da. El este acelasi ieri, azi si în veci (Evrei 13:8).
Dar de ce ziua a saptea, mai exact? Citeste paragraful cu subtitlul „De ce ziua a saptea?” de mai jos.
Adevarul nr. 4: Stim care este adevarata zi a saptea
Unii oameni resping Sabatul zilei a saptea spunând ca nu putem sti în care zi cade el astazi, asa ca alegerea oricarei alte zi ca zi de închinare ar trebui sa fie în regula. Dar aceasta este o aberatie. Aici sunt patru dovezi care ne ajuta sa identificam adevaratul Sabat:
1: Potrivit Scripturii, Hristos a murit vineri, a sasea zi a saptamânii, si a înviat duminica, prima zi a saptamânii. Practic, toate bisericile recunosc lucrul acesta când tin Vinerea Mare sau Duminica Pastelui. „Omul acesta s-a dus la Pilat si a cerut trupul lui Isus. L-a dat jos de pe cruce, L-a înfasurat într-o pânza de in si L-a pus într-un mormânt nou, sapat în piatra, în care nu mai fusese pus nimeni. Era Ziua Pregatirii si începea ziua Sabatului.” (Luca 23:52-54)
Aceasta este o dovada puternica ce arata ca Isus a murit chiar în ziua de dinaintea Sabatului. Ea era numita „Ziua Pregatirii” pentru ca reprezenta timpul de pregatire pentru Sabat. Va rog sa observati ca femeile s-au odihnit în Sabat „dupa Lege”. Legea spune: „Dar ziua a saptea este ziua de odihna”, asadar stim ca ele s-au odihnit sâmbata. Urmatoarele versete spun: „În ziua întâi a saptamânii, femeile acestea si altele împreuna cu ele au venit la mormânt dis-de-dimineata si au adus miresmele, pe care le pregatisera. Au gasit piatra rasturnata de pe mormânt” (Luca 24:1-2).
2: Schimbarea calendarului nu a facut ca zilele saptamânii sa se încurce între ele. La fel de sigur cum stim ca Isus si urmasii Sau au tinut aceeasi zi ca Moise, putem sti ca ziua a saptea din prezent este aceeasi zi pe care Isus a tinut-o. Este adevarat ca în anul 1582, Papa Grigore a schimbat calendarul, dar aceasta nu a afectat ciclul saptamânal. Ce a facut mai exact Papa Grigore calendarului? El a schimbat vineri, 5 octombrie 1582, în vineri, 15 octombrie 1582. El nu a afectat ciclul saptamânal al zilelor.
3: Evreii au tinut ziua a saptea din vremea lui Avraam si îl tin pâna astazi. O întreaga natiune, de pe întreg cuprinsul globului, a continuat sa tina Sabatul pe care îl stiau pentru mai mult de 4.000 de ani.
4: Peste 100 de limbi vorbite în jurul lumii folosesc cuvântul „Sabat” pentru a saptea zi a saptamânii. De exemplu, în spaniola cuvântul pentru „sâmbata” este „sábado” si înseamna „Sabat”. Ce dovedeste aceasta? Dovedeste ca la momentul formarii acestor limbi, cu mult, mult timp în urma, ziua a saptea a saptamânii era recunoscuta ca zi de Sabat, iar Sabatul a fost încorporat în însusi numele zilei.
Adevarul nr. 5: Sabatul nu este un memorial al eliberarii din Egipt
Aceasta este o credinta scoasa din Vechiul Testament si rastalmacita: „Dar ziua a saptea este ziua de odihna a Domnului, Dumnezeului tau: sa nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici boul tau, nici magarul tau, nici vreunul din dobitoacele tale, nici strainul care este în locurile tale, pentru ca si robul si roaba ta sa se odihneasca întocmai ca tine. Adu-ti aminte ca si tu ai fost rob în tara Egiptului, si Domnul, Dumnezeul tau, te-a scos din ea cu mâna tare si cu brat întins, de aceea ti-a poruncit Domnul, Dumnezeul tau, sa tii ziua de odihna” (Deuteronomul 5:14-15).
Unii oameni sugereaza ca aceasta înseamna ca Dumnezeu a dat Sabatul ca un memorial al iesirii din Egipt. Dar raportul Genezei despre facerea Sabatului (Geneza 2:1-3) si cuvintele folosite de Dumnezeu în porunca a patra (Exodul 20:11) arata ca Sabatul zilei a saptea este un memorial al creatiunii.
Cheia întelegerii acestui pasaj care se refera la pazirea Sabatului se regaseste în cuvântul „rob”. Dumnezeu a spus: „Adu-ti aminte ca si tu ai fost rob în tara Egiptului”, iar în propozitia anterioara, El a vrut ca ei sa se asigure ca „si robul si roaba ta sa se odihneasca întocmai ca tine”. Cu alte cuvinte, experienta lor ca robi în Egipt trebuia sa le reaminteasca sa se poarte drept cu robii lor, oferindu-le odihna de Sabat.
Nu era un lucru neobisnuit ca Dumnezeu sa faca referire mereu la eliberarea din Egipt ca un îndemn de a asculta alte porunci. În Deuteronomul 24:17-18, Dumnezeu a spus: „Sa nu te atingi de dreptul strainului si al orfanului si sa nu iei zalog haina vaduvei. Sa-ti aduci aminte ca ai fost rob în Egipt si ca Domnul, Dumnezeul tau, te-a rascumparat de acolo, de aceea îti dau aceste porunci, ca sa le împlinesti”.
Nici porunca de a fi drept, nici cea de a pazi Sabatul nu au fost date pentru a comemora exodul, ci Dumnezeu le-a spus ca bunatatea Sa în a-i scoate din robie constituie un motiv puternic pentru care ei sa se poarte frumos cu robii lor în Sabat si sa-i trateze cu dreptate pe straini si vaduve.
În acelasi fel, Dumnezeu le-a vorbit în Leviticul 11:45: „Caci Eu sunt Domnul, care v-am scos din tara Egiptului ca sa fiu Dumnezeul vostru si sa fiti sfinti”. Cu siguranta, nimeni nu ar învata ca sfintenia nu a existat înainte de exod sau ca ar fi fost ulterior limitata doar la evrei!
Adevarul nr. 6: Sabatul nu este dat pentru a comemora învierea
Este adevarat ca Isus a înviat într-o duminica. Acesta este unul dintre momentele cruciale din istoria lumii.
Dar nicaieri Biblia nu sugereaza ca ar trebui sa sfintim duminica. Multe alte evenimente minunate din Biblie au avut loc în diferite zile ale saptamânii, nu avem nicio porunca expresa a lui Dumnezeu care sa ne spuna sa le sfintim.
Într-adevar, exista un memorial al învierii poruncit în Biblie, dar nu pentru a stabili o noua zi de închinare. Pavel a scris: „Noi, deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropati împreuna cu El, pentru ca, dupa cum Hristos a înviat din morti prin slava Tatalui, tot asa si noi sa traim o viata noua” (Romani 6:4). Botezul este memorialul mortii, îngroparii si învierii lui Hristos. Oricum, Sabatul este memorialul creatiunii.
Înca ai întrebari despre aceasta? Citeste paragraful cu subtitlul „Camera de sus” de mai jos.
Adevarul nr. 7: Sabatul va fi sarbatorit pentru vesnicie
Sabatul este o rânduire arbitrara a lui Dumnezeu, care slujeste unui scop impresionant. El este pretentia Sa – sigiliul Sau – asupra lumii si a vietii omenesti. Este, de asemenea, un semn al rascumpararii pe care El o ofera fiecaruia dintre noi.
Cu siguranta, acesta este motivul pentru care Dumnezeu va pastra pazirea Sabatului pentru întreaga vesnicie. Este numai drept sa fie asa! „«Caci dupa cum cerurile cele noi si pamântul cel nou pe care le voi face vor dainui înaintea Mea» – zice Domnul – «asa vor dainui si samânta voastra si numele vostru. În fiecare luna noua si în fiecare Sabat, va veni orice faptura sa se închine înaintea Mea», zice Domnul” (Isaia 66:22-23).
Sabatul este atât de pretios pentru Dumnezeu încât El va dori ca poporul Sau sa-l tina de-a lungul tuturor veacurilor pe noul pamânt care va urma. Daca Sabatul este atât de pretios pentru El, nu ar trebui sa fie pretios si pentru noi? Daca vom continua sa-l pastram pentru întreaga eternitate, de ce nu l-am tine si acum, drept garantie a ascultarii de El?
Încrede-te si asculta: alta cale nu este.
Este usor de înteles de ce diavolul a dus o lupta continua, disperata împotriva Sabatului zilei a saptea. El a lucrat prin mândria traditiei, dezinformare si bigotism religios pentru a distruge sfintenia semnului special al autoritatii lui Dumnezeu – Sabatul.
Dar având la dispozitie aceste adevaruri despre Sabat, fie ca Dumnezeu sa ofere fiecarui crestin curajul de a cinsti porunca Sabatului ca test special al dragostei si loialitatii sale.
Poate ca pazirea zilei a saptea ca sfânta este o datorie. Dar nu trebuie sa fie o povara. Într-un secol al dumnezeilor si spiritualitatii false, a evolutiei ateiste si a traditiilor încapatânate ale oamenilor, lumea are nevoie mai mult decât oricând de un Mântuitor. Sabatul este mai mult decât un test al loialitatii noastre fata de Creator. Este mai mult decât un semn al sfintirii noastre prin puterea Sa. Este o fagaduinta a darului durabil, vesnic al restaurarii.
Mai multe adevaruri interesante!
Singura porunca neimportanta?
Dumnezeu a aratat foarte clar ca, indiferent de sentimente, cei care abuzeaza de Sabat sunt vinovati de calcarea legii Sale. Iacov explica clar ca este pacat sa calci chiar una singura dintre cele zece porunci: „Caci cine pazeste toata Legea si greseste într-o singura porunca se face vinovat de toate. Caci Cel ce a zis: «Sa nu preacurvesti» a zis si: «Sa nu ucizi». Acum, daca nu preacurvesti, dar ucizi, te faci calcator al Legii” (Iacov 2:10-11).
Majoritatea poruncilor încep cu aceleasi cuvinte: „Sa nu.” Dar porunca a patra este introdusa prin cuvintele: „Adu-ti aminte.” De ce? Pentru ca Dumnezeu le poruncea sa-si aduca aminte de ceva ce exista deja, dar care fusese uitat.
De ce ziua a saptea?
De ce a binecuvântat Dumnezeu ziua a saptea ca zi de închinare? Pentru ca El a creat lumea în sase zile. Sabatul este un memorial al nasterii lumii, un motiv pentru a ne aminti de acel act maret.
Deci ar putea fi schimbat memorialul Sabatului? Nu, pentru ca el trimite spre un lucru care s-a întâmplat în trecut. De exemplu, 4 iulie este Ziua Independentei în Statele Unite. Ar putea fi ea schimbata? Nu, pentru ca Declaratia de independenta a fost semnata pe 4 iulie 1776. Nici ziua ta de nastere nu poate fi schimbata. Ea este un memorial al nasterii tale, care a avut loc într-o anumita zi. Istoria ar trebui sa curga din nou pentru a se putea schimba ziua ta de nastere, Ziua Independentei sau ziua Sabatului. Putem numi o alta zi „Ziua Independentei” si putem numi o alta zi „Sabat”, dar aceasta nu va schimba felul în care sunt lucrurile.
Camera de sus
Cei care cred ca închinarea în ziua duminicii înseamna cinstirea învierii lui Isus citeaza de mult ori întâlnirea din camera de sus a ucenicilor, care a avut loc în aceeasi zi în care El a înviat dintre morti. Ei sustin ca aceasta întâlnire a avut loc pentru a sarbatori învierea. Dar raportul Bibliei prezinta niste circumstan?e complet diferite.
Marcu scrie ca desi ucenicii au fost confruntati cu marturia directa a Mariei, ei „n-au crezut-o. Dupa aceea, S-a aratat într-alt chip la doi dintre ei pe drum, când se duceau la tara. Acestia s-au dus de au spus lucrul acesta celorlalti, dar nici pe ei nu i-au crezut. În sfârsit, S-a aratat celor unsprezece, când sedeau la masa, si i-a mustrat pentru necredinta si împietrirea inimii lor, pentru ca nu crezusera pe cei ce-L vazusera înviat” (Marcu 16:11-14).
Evident, nici unul dintre ucenicii din camera de sus nu credea ca Hristos înviase, asa ca ei nu ar fi putut sarbatori cu bucurie învierea! Ioan explica motivul pentru care ei erau împreuna în urmatoarele cuvinte: „(…) usile locului unde erau adunati ucenicii erau încuiate de frica iudeilor” (Ioan 20:19).